Montespan

In ar 2,pe locul ocupat astazi de catre Place du Caire se gasea cea mai mare ‘ curte a  miracolelor’ din capitala. Un labirint de impasuri, scari si fundaturi pentru a ajunge in acest loc unde, inca din secolul 13 falsi ologi, orbi si handicapati precum si banditi , se ascundeau de justitia regelui. In Paris existau o duzina de curti, cea din cartierul Sentier(arondismentul 2) era cea mai mare(in jur de 4000 de persoane). Soldatii regelui evitau teritoriul cuprins intre rue Damiettes si rue des Forges. Cei ce indrazneau sa se aventureze pe stradutele lugubre dispareau. Cuvantul curte nu reprezenta un spatiu inchis si bine determinat ci mai degraba o zona ce cuprindea pasage si ulite intunecate unde fratia talharilor stabilea regulile. Cersetori, hoti, prostituate, dezertori, falsi pelerini, toata fauna interlopa luase in stapanire acest teritoriu aflat langa fortificatiile construite de Charles 5. Locul era numit ‘curtea miracolelor’ deoarece toata multimea de bolnavi si schilozi isi regasea brusc sanatatea odata ajunsi aici. Populatia pariziana era terorizata si evita sa se aventureze in zona. Ca in orice societate si aici se aplicau legi respectate de toti. Exista un rege ( Coesre) ajutat de ofiteri. Membrii comunitatii se exprimau in argou, fiecare apartinand unei categorii : ologi, hoti de buzunare, orfani, bolnavi, turbati, falsi pelerini, falsi negustori, cartofori etc. Erau organizati intr-un sistem de breasla , iar aspirantii erau obligati sa treaca probe pentru a fii acceptati. Curtea miracolelor era o antiteza a societatii. Se foloseste un limbaj codat- argoul, inteles doar de cei initiati. Un procent din prada revenea regelui numit Grand Coesre restul conform legii stabilite trebuia baut pana dimineata Numarul locuitorilor acestor locuri crescuse semnificativ(se vorbea de 40.000). Masurile luate de stat nu reusesc sa puna capat proliferarii asasinatelor, talhariilor si traficului de oameni. Cel care va reusi( temporar) sa imprastie toata fauna ce se aciuase, este Nicolas de la Reynie, numit locotenet-general al politiei de cadre Louis 14. Cu forte net inferioare ii pune pe fuga folosind unrmatoarea stratagema : face o spartura in zidul fortificat si isi aranjeaza trupa in jurul ei sa para mai multi. Cu o porta voce isi anunta pe nelegiuiti ca ultimii zece care raman vor fii trimisi la galere. Cuprinsi de panica, toti o zbughesc pentru a-si salva pielea. Bordeiele si adaposturile existente sunt demolate si zona e curatata. Foametea si crizele economice imping catre capitala o multime de desesperati si de vagabonzi ce vor repopula curtea miracolelor. In cele din urma lucrarile de modernizare intreprinse de Haussmann duc la disparitia lor.