La Paiva

 

Esther Lachmann naste la Moscova intr-o familie de evrei polonezi si se casatoreste la 17 ani cu un modest croitor francez. Un baiat se naste, dar Theresa, satula de saracie, isi paraseste familia dupa un an si ajunge la Paris. Locuieste o vreme in cartierul Sait-Pol, cartier murdar si sarac unde se stabilesc emigrantii evrei din estul Europei. Supravietuieste practicand ‘cea mai veche meserie’, adica curva.

Determinata de a urca pe scara sociala, se ingrijeste si se imbraca cu eleganta trecand cu rapiditate de la statutul de curvulita la cel de ‘leoaica’( curtizana intretinuta de clienti sau ‘admiratori’ bogati). Isi schimba numele in Thérèse. Pasionata de muzica traieste cu pianistul Henric Herz. Herz e celebru in Franta si in Europa fiind intrecut mai tarziu de Listz si Chopin. Legenda spune ca intalnirea celor doi se petrece la un concert sustinut de Herz, unde Thérèse lesina. Indragostit la nebunie, Herz o introduce in cercurile artistice europene prezentand-o drept sotia. Therese( isi mai schimba o data numele in Blanche) e inca casatorita cu sarmanul croitor care va muri la 39 de ani(1849) la Paris unde incearca sa-si recupereze muierea(?).

In salonul conacului de la nr 48 rue de la Victoire(arond 9), Esther-Therese-Blanche primeste oaspeti de seama : Listz, Wagner, Dumas, Gauthier si multi altii. Henric Herz amenajeaza prima sala de concerte pariziana si construieste ateliere pentru fabricarea pianurilor, pe terenul ce apartine conacului. Cuplul va avea o fetita care ramane in grija bunicilor. Femeia toaca averea pianistului care pleaca in SUA pentru a-si reface fondurile. Familia Herz o alunga de curtizana amatoare de lux care se confrunta din nou cu lipsurile si saracia. Camillie, creatoare de moda se ocupe de toaleta sa si intolita dupa ultima moda, Therese pleaca in Anglia unde face senzatie. Isi reface capitalul devenind uan dintre cele mai celebre curtizane din perioade celui de-al doilea imperiu( Napoleon 3, nepot al lui Bonaparte). Bogatia si celebritatea nu sunt suficiente pentru a-i permite accesul in lumea buna .

In perioada cand traia cu Herz nu e admisa la un bal tinut de Louis Phipippe la palatul Tuilleries. Situatia se pastreaza si sub regimul lui Napoleon 3. Femeia cauta respectabilitatea in societate. Prin casatoria cu un aristocrat portughez, var cu ministrul Portugaliei in Franta, obtine titlul de marchiza de Paiva. Se casatoresc in 1851 in capela pensiunii Fratii scolilor crestine de la Passy( instalati in arondismentul 16 pe rue Raynouard in conacul in care locuise si Benjamin Franklin care construieste aici primul paratraznet din Paris). Incepand din acest moment, Esther Lachmann va ramane in istorie cu denumirea ‘La Paiva’.

Tanarul cuplu se muta de pe rue Rossini(ar 9) intr-un conac luxos situat in place Saint-George la nr 28 langa conacul lui Adolphe Thiers, primul presedinte francez( intre 1871 si 1873). Pentru curtizana, casatoria e un simplu contract prin in schimbul farmecelor sale obtine un titlu nobiliar. Portughezul, amator de jocuri de noroc, dispare in lumea larga si se reantoarce la Paris cativa ani mai tarziu fara nici o letcaie. Da impresia unei averi colosale, dar toata averea familiei se duce pe datoriile fiului risipitor. Falit si datornic, omul se sinucide in 1872 cand e expulzat din apartamentul sau de pe rue des Mathurins. Cuplul divorteaza in 1871.

La Paiva nu pierde timpul si pune mana pe un conte prusac cu 11 ani mai tanar si posesor al unei averi fabuloase. Contele Henckel von Donnersmarck , verisor al cancelarului Bismark , cumpara pentru aleasa inimii un castel in regiunea pariziana si ii construieste un conac de lux pe avenue de Champs-Elysée la nr 25. Se spune ca fosta curva superviza constructia edificiului, daramand si recladind cand ceva nu-i convenea. Astfel santierul se intinde vreme de 10 ani. Luxul e ostentator si proprietara e reprezentata in picturile ce decoreaza interiorul. Scara monumentala e din onyx galben iar sala de baie e impresionanta cu cada din bronz si cele 3 robinete ( 2 pentru apa si al treilea pentru sampanie sau lapte de magarita). Paul Baudry care a pictat tavanul Operei Garnier, decoreaza plafonul din salon.

Paiva se confrunta cu germanofobia din capitala. E suspectata de spionaj in favoarea germanilor. Legenda spune ca e fluierata la opera si pentru a spala rusinea, sotul sau ii organizeaza o cina cu presedintele francez. Blanche paraseste definitiv Paris si moare dupa 4 ani in Silezia, unde sotul nefericit o pastreaza in alcool intr-un sicriu de sticla.

In concluzie sarmana evreica s-a casatorit de 3 ori in toate cultele crestine : ortodox, catolic si evanghelic si devine o personalitate influenta a epocii in contact cu artistii influenti.