Fiecare din strazile pricipale ale Parisului, de-a lungul istoriei, e martorul unui eveniment sageros. Asasinate politice, crime pasionaleĀ  sau scrupuloase, atentate si razmerite, executii au inrosit pavajul parizian.

In Evul Mediu violenta e omniprezenta in cadrul societatii. Situatile conflictuale sfarsesc deseori in confruntare fizica ducand uneori la crima atat in randul elitelor cat si intre oamenii din popor. Justitia tine cont de violenta cutumiera in pronuntarea pedepselor. Aranjamentul financiar e o solutie privilegiata.

Crearea institutiei politiei de catre Louis XIV si modernizarea justitiei precum si iluminatul public, amelioreaza semnificativ securitatea si siguranta capitalei.

In secolul XIX, raspandirea presei de mare tiraj si interesul public pentru faptul divers sangeros sunt mostenirea fascinatiei seculare a poporului parizian fata de supliciile publice. Pana la introducerea guillotinei, executiile erau un ‘spectacol’ crud care puteau dura cateva ore, pana la expierea condamnatului.

Cartouche

Cartouche e un bandit celebru dinĀ  Parisul secolului XVII a carui legenda a modificat realitatea istorica a personajului.

Regicidul

Persoana monarhului e sacra, fiind reprezentantul vointei divine. Atentatul asupra regelui e in consecinta un sacrilegiu care afecteaza ordinea fireasca a lucrurilor. Pedeapsa aplicata vinovatilor de regicid e exemplara prin violenta sa.